Primavara si traditiile ei

Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor.
Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de "Miorita" si pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul.Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie.
1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie.Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.
Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos.In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.
Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. In alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa ghiceasca care le va fi ursitul.Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe.
Martenitsa, aceasta amuleta magica, mostenita de la predecesori, este primul semn al venirii primaverii. El simbolizeaza credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce va sa vina.

Arta comportamentului in societate

Comportamentul este un aspect important din viata noastra deoarece prin comportametul si atitudinea noastra ne creem o imagine fata de ceilalti,ne respectam in primul rand pe noi si pe urma pe ceilalti din jurul nostru.A sti sa ne comportam intr-o societate si nu numai este un aspect care tine de noi si de educatia noastra.Atunci cand ne aflam in diferite imprejurari cu ar fi:la teatru,pe stadion,la scoala,pe strada,in mijloacele de transport etc. trebuie sa stim sa ne comportam in toate situatiile asa cum si ceilalti o fac,chiar daca nu toti folosesc un limbaj normal si nu au respectul de unele persoane care se mai afla imprejurul nostru.
Ca de exemplu atunci cand ne aflam intr-o sala de teatru trebuie sa ii respectam in primul rand pe cei din jurul nostru,pe cei care fac efortul de-a ne face placere sa ne uitam la o piesa de teatru si nu in ultimul rand pe noi.
Cand suntem intr-un mijloc de transport trebuie sa oferim persoanelor mai in varsta locul pentru a da dovata de bun simt si nu numai,sa ii ajutam pe cei care au nevoie de un ajutor din partea celorlalti.Chiar daca unele persoane nu ofera ajutor celor din jur ,se comporta urat cu unele persoane,folosesc un limbaj neadecvat imprejurarilor noi nu trebuie sa luam ce e rau ci trebuie sa le tragem atentia.

Aportul traditiei,culturii si limbii romane la dezvoltarea patrimoniului cultural al Uniunii Europene

Cultura unui popor reprezinta totalitatea valorilor materiale şi spirituale acumulate de poporul respectiv în decursul vremurilor.Cultura trebuie pastrata deoarece ea reprezinta acel popor,in ea se afla trecutul poporui respectiv;O.Goga spunea:"Vremea în mersul ei aduce multe lucruri noi. Aduce şi bune, şi slabe. Din acestea însă vom alege pe seama noastră numai acelea care ne sunt spre folos şi nu ne duşmănesc cu moştenirea noastră. Ne vom sili să câştigăm spre uşurarea traiului toate poveţele şi mijloacele vremii noastre înainte, toată învăţătura cuprinsă în slova condeielor de omenie. Dar va trebui să păstrăm cu o îndărătnicie dârză, unele neschimbate. Va trebui să păstrăm neschimbat sufletul nostru. Toate neamurile care trăiesc sub ochii noştri se deosebesc unele de altele. Se deosebesc prin sufletul care le călăuzeşte cărările. Acest suflet deosebit se învederează în alt chip la toţi. Fiecare neam îşi are limba lui, legea lui, portul lui, cântecele şi jocurile lui, datinile străvechi. Schimbându-se acestea, s-a schimbat sufletul acelui popor. Acel popor nu mai trăieşte, căci s-a coborât în el duh străin. De aceea, în lupta mare a neamurilor se ţinteşte totdeauna la aceste cetăţi, care, pierzĺndu-se pe rând, se pierde şi poporul. Rămân oamenii numai, dar fără duhul care-i ocrotea. Şi nu este o înfăţişare mai jalnică pe acest pământ, decât cea a unei cete de oameni cu sufletul mort".
Atat cultura Romaniei cat si cultura celorlalte tari din U.E. este importanta pentru Uniune deoarece impreuna formeaza interculturalitatea,ea reprezentand relatia de interactiune si cooperare continua, a diverselor grupuri culturale, etnice, religioase, a tuturor categoriilor de minoritati,relatiile fiind determinate de schimbul cultural si intercunoastere in contextul grijii fata de mentinerea specificului fiecarei comunitati).
Procesul de integrare europeana este in sine un proces de afirmare a interculturalitatilor. In spatiul Comunitatii europene fiecare "minoritate" nationala, etnica, religioasa, culturala se afirma ca identitate. Pluralismul valorilor este miza care face posibila orice strategie integrativa.